Herda Ionescu si Dimitrie Bolintineanu/autori

Intr-o zi a creionului colorat, Herda Ionescu era la Harsova. Ea se intalni cu Dimitrie Bolintineanu ce vindea carti in "Piata Ciobanilor".
-Mai Dumitru!
-Bua ziua doamna, Nu ma numesc Dumitru, ci Dimitrie.
- Da fa... cum zici tu. Ce fel de carti vinzi?
-Scrise de mine.
-Cum?
-Usor, dar cu greutate mintala.
-AaaaOleo! Adica ai tumoare?!?!
- Dumnezeule Mare... Nu! Adica am foarte multe multe cunostinte* acumulate.
-Adica ai rude? Si cine e Dumnezeul Mare? Are s-un Dumnezeu Mic? intreba Herda cu sclipiri de copil.
-Vai de mine doamna! Ce nerozii puteti spune!
-Eo? (eu)
-Doamna! Duceti-va la taraba... lui Mihai Eminescu! Nu ma mai sacaiti pe mine.
Herda Ionescu se duse la taraba stelei eminesciane.
-Mai Mihai!
-Sarutmana matusa!
-Mai natangule! Io (eu) nu-s matusa ta!
-Doamna, domnisoara, cum sa va spun?
-Herda. raspunse clar Herda Ionescu.
-Doamna Herda... Ochi va sunt ca doua ape involburate, gura... o praqpastie in care odihnesc cuvinte... nemaiauzite.
"Doamna noastra" ajunse la taraba lui Ion Creanga.
-Mai Ioane! Ai vulpi?
-Am
-Ai ursi?
-Am.
-Da capre n-ai!
-Am si de-alea. 
-Da oi n-ai cu siguranta!
-N-am ce-i drept, dar va fac una imediat.
-Ia!?!
-O femeie a venit la taraba mea semanand cu o oaie surda.
-Vai ce frumusete! Pot s-o cumpar?
-Desigur, 2 lei.
-N-am, da-ti dau rata coapta.
-Atuncim daca nu aveti bani, dati-mi 5 rate (coapte).
-2!
-3.
-S-a facut! zise Herda fericita.
Si asta si-a incheiat herda Ionescu ziua targului.