Duce ce Matusa Mioara isi termina treburile cu hartia igienica, porna la drum, mai departe. Mergand ele asa, se intalnira cu un ciocarlan schiop.
-Mai ciocarlan schiop mananca si tu un vierme, ce stai in calea mea?
-Pai sa sti ca mie mi-e foame, asa ca am sama duc sa-mi caut o rama.
Herda Ionescu si Matusa Mioara il urmarira tiptil pe ciocarlan pana ce ajunsera la un castel cu totul si totul de aur. Cel putin asta spunea Matusa Mioara. Dar Herda...
-Tu nu vezi ca e din lamai?
-Herda, sti ca nu te-am contrazis niciodata, pentru ca urlai la mine, dar acum sunt sigura ca palatul este din aur.Spuse Mioara hotarata.
Cand intrara dupa ciocarlan, inaintara de pragul usii, dar noroiul de pe talpile lor ramase pe podeaua de aur sau de lamai. Cand femeia de servici vazu urmele se duse la printesa Lamaioasa si ii spuse cele ce vazuse. Printesa trimise pe cel mai credincios slujitor al sau, ciocarlanul, sa vada ce se-ntampla. Cand ciocarlanul ajunse in salonul principal, le vazu pe cele doua babe stand si mancand putin paine de cartofi.
-Nu se poate! Ma-ti urmarit pana aici?! Plecati de-aici sau veti fi blestemate!
Atunci Herda incepu sa rada gu un glas gros si prostesc, cum era al ei de altfel.
-Ce ai Herda? De ce razi?
-Am mai fost eu blestemata, iar blestemul s-a intors asupra acelua ce m-a blestemat.
Atunci ciocarlanul, cat de nervos posibil tipa:
-Gata Matusilor, voi fi obligat sa aplic cea mai rea metoda...
Atunci Mioara striga cu o voce de barbat:
-GURA...!!!!!!
---------------------------------------------------------------------------------------------------------
(continuare o veti afla in povestirile utmatoare)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu